Koter Vilmos

Koter Vilmos a absolvit cursurile Universității de Artă și Design din Cluj. Lucrările sale au fost expuse în diferite țări, inclusiv India, recent a participat în Geumgang Nature Art Biennial în Coreea de Sud. A luat parte la dezbateri și expoziții de grup la Magma, tranzit.ro, Bozar, HAU Berlin și în rezidențe artistice și tabere ca cele de la Lăzarea, Wongol, Guestroom în Maribor și Žagare. A colaborat în repetate rânduri Fundația AltArt și a fost membru al Balkan Caucasus Collective. Lucrările sale explorează și reinterpretează critic aspecte ale vieții sociale și politice, dar și pe acelea ale universului cotidian, sub forma unor intervenții artistice în spațiul public, acțiuni performative, instalații și design grafic.

Selecție de expoziții și proiecte: Algorave, Budapest (2020); Art Encounters, Timișoara (2019); Play!Mobile, Romania, Hungary, Serbia, France (2019); Future Museum, Czech Centre, Bucharest (2018); Parcul Feroviarilor, Altart, Cluj-Napoca (2017); Žagarė Fringe Festival (2017); tranzit.ro, Bucharest (2016); Caucasus–Balkan Express, Bozar, Brussels (2016); Caucasus–Balkan Express, Ljubljana (2015); HAU, Berlin (2014); Temps D’Images, Paintbrush Factory, Cluj-Napoca (2014); Magma, Sfântu Gheorghe (2014); 53 Art Museum, Guangzhou (2013); Geumgang Nature Art Biennale, Gongju (2012); Korkép, Lăzarea (2011); Art-Mill, Szentendre (2009); Partapur, Banswara (2008); Masca Theatre, Bucharest (2006).

kotervilmos.com

© Koter Vilmos / National Museum of Transylvanian History

 

Arie de interes general: perioada modernă și contemporană
Arie de interes specifică: ideologia naționalistă și tribalismul
Obiectiv: desfășurarea unui studiu (artistic) asupra pipei/fluierului/suliței lui Avram Iancu și asupra Steagului Revoluției Maghiare din perioada revoluției de la 1848
Muzeograf: Melinda Mitu

 

Descrierea imaginilor (în ordinea apariției):

 

[image #01]

What does a nation want? – that the other wouldn’t exist?
Mit kíván egy nemzet? [Hu] – ca cealaltă să nu existe? [Ro]
Ce dorește o națiune? [Ro] – hogy a másik ne létezzen? [Hu]

 

[image #02 pipe]

The pipe of Avram Iancu – 1865, MNIT, Nr. M. 5431

[image #03]

Detail with the label on Avram Iancu’s pipe – 1865, MNIT, Nr. M. 5431
The inscription on the label attached to the pipe:
„1848/9… Olah… carved wooden pipe of. 1865… B.S.” – “Olah” is a Hungarian word that means Vlach, Romanian, but today it is considered mocking and offensive. – [English translation]

„1848/9… oláh… faragott fapipája. 1865… B.S.” [original, Hungarian]

„1848/9… român… pipă de lemn lucrată manual de. 1865… B.S.” [Romanian translation]

 

[image #04 flute]

The flute of Avram Iancu – 1865, MNIT, Nr. M. 5430

[image #05]

Detail with the label on Avram Iancu’s flute – 1865, MNIT, Nr. M. 5430
The inscription on the label attached to the flute:
“The flute of Olah leader Avram Iancu from 1848/9. He gave it to me with his own hand on 5 March 1865. Borbély Sámuel.” – “Olah” is a Hungarian word that means Vlach, Romanian, but today it is considered mocking and offensive. – [English translation]

– 

„Janku Ábráhám, 1848/9.-ki oláh vezér furulyája. Sajátkezűleg adta nekem. 1865. márcz. 5. Borbély Sámuel.” [original, Hungarian]

„Fluierul lui Avram Iancu, lider olah din 1848/9. Mi-a dat-o cu propriile mâini în 1865, 5 martie. Borbély Sámuel.” [Romanian translation]

 

[image #06 pipe, flute]

The inventory register of Avram Iancu’s pipe and flute at the Transylvanian Museum; V. kötet.; III.8869.–IV.3784.; N. 1438 – N. 1579

 

[image #07 pipe, flute, spear]

The inventory register of Avram Iancu’s pipe, flute and spear at the National Museum of Transylvanian History; Istorie Modernă; Vol. II; M. 5287 – M. 12425

 

[image #08 spear]

The spear that might have belonged to Avram Iancu – 1849, MNIT, Nr. M. 5429

[image #09]

Detail of Avram Iancu’s spear – 1849, MNIT, Nr. M. 5429

[image #10]

The inventory register of Avram Iancu’s spear at the Transylvanian Museum; II. kötet.; I.4842.–II.464

 

[image #11 flag]

Flag with the “liberty, equality, fraternity” inscription – 1848, MNIT, Nr. M. 6530

[image #12]

Detail of “liberty, equality, fraternity” flag – 1848, MNIT, Nr. M. 6530

[image #13]
The inventory register of the flag at the Museum of the Relics of the 1848–1849 Revolution

[image #14]
The inventory register of the flag at the National Museum of Transylvanian History; Istorie Modernă; Vol. II; M. 5287 – M. 12425

La ce ne trebuie arta?

Întrebarea e, în mod evident, una importantă și e destul de dificil să dai un răspuns precis. Motivul ar fi, probabil, că ceea ce considerăm artă azi suportă o gamă largă de interpretări și definiții și niciuna din ele nu poate circumscrie domeniul pentru că e fie prea generală și abstractă, fie prea restrictivă. Cu toate astea, rolul celui care decide la ce e bună arta a fost încredințat aproaope în întregime pieței. Pentru cea mai mare parte, arta fost redusă la obiecte și servicii lipsite de însemnătate, la obiecte goale, devenite mijloace de divertisment și spectacol. Dacă nu poate fi deținută și vândută, dacă nu atrage atenția sau nu generează spectacol, atunci nu are aproape nici o valoare. Se pare că producția de artă ca marfă, conținutul și importanța ei sunt subordonate acestora, dar fără o valoare de piață, nevoia de a deține și evacua / expropria n-ar exista și când nimeni nu vrea să dețină nimic, poate deveni parte a bunului comun și valoare universală.

 

Cu toate astea, un răspuns idealist și optimist la această întrebare ar fi că e o mare nevoie pentru o artă care este curioasă în permanență și care propune o examinare critică a lumii și a cărei valoare nu poate fi redusă la valoarea de piață. O artă care poate genera schimbări fundamentale în percepția cuiva, care duce spre ‘metanoia’ la nivel personal și colectiv. În plus, poate pune în discuție prin intermediul unor reprezentări diverse, care ne-ar putea liniști sau deranja, fie că e vorba despre subiecte social-politice, religioase, științifice, lucruri cotidiene sau alte fenomene. Poate arta funcționa ca un canal pentru învățarea și înțelegerea mai în profunzime a condiției noastre umane? Poate arta ocupa o asemenea poziție de mediere?

 

Un exemplu poate fi cel al experimentului Hubble Ultra-Deep Field. Acesta este o realizare colaborativă și multidisciplinară, dar rezultatul acestui efort colectiv este doar o imagine care se întinde pe mai mult de 10000 de galaxii și care ne permite să ne imaginăm, să înțelegem și să vedem mai departe ca oricând. Este asta o operă de artă sau doar produsul rezultat dintr-un proiect științific?

 

Despre experiența/contribuția mea la proiectul Historia-Hysteria

Răspunsurile vin în curând.

 

Unde mă aflu acum (artistic, geografic sau ambele)

Răspunsurile vin în curând.